Archives for personalitate

Relatiile fraternale si personalitatea

Aproape toti oamenii care au frati si surori au remarcat ca de-a lungul vietii relatiile lor cu acestia sunt cele mai lungi pe care le-au avut vreodata cu cineva. Nu e de mirare aceasta, tinand cont ca relatiile fraternale incep inca din copilarie, cu mult inainte de a-l(o) intalni pe viitorul(viitoarea) sot(ie) si cu mult inainte ca parintii sa fi murit.

Familia reprezinta grupul primar, am putea spune chiar modelul de baza pentru toate celelalte grupuri sociale. In familie au loc primele experiente sociale, fratii si surorile sunt persoanele cu care ne impartim originea, de care ne leaga ceva mai presus decat de oricare alta persoana, care se poarta cu noi mult mai obiectiv si mai sincer decat  orice alta persoana pe care o cunoastem. De asemenea, lipsa lor influenteaza vietile noastre in aceeasi masura, unele cercetari aratand existenta unor deosebiri esentiale intre copiii unici si cei cu frati si surori.

In cadrul fratriei se exerseaza o seama de abilitati de relationare care vor fi puse in practica mai tarziu, de-a lungul intregei  noastre vieti  si tot in fratrie capatam primele cunostinte, ne insusim primele reguli, invatam sa daruim, sa primim, sa castigam, sa pierdem. Fiecare membru al familiei are rolul sau specific in cadrul grupului, rol determinat in mare de rangul fraternal.

Un studiu intercultural efectuat pe 39 de societati releva ca primul nascut este mult mai probabil sa beneficieze de o ceremonie a nasterii mai elaborata, sa aiba autoritate asupra fratilor si sa primeasca respect de la ei. In comparatie cu alti fii, primul nascut are, in general, un control mai mare asupra proprietatii, o mai mare putere in societate si o pozitie sociala mai inalta, dar se pare ca el are si tendinta de a deven autoritar si dominator, tendinta care se traduce prin teama de a nu fi privat de situatia pe care o detine, de a nu fi detronat.

De asemenea, alte studii sugereaza ca mijlociii tind sa aiba o stima de sine mai scazuta decat primii nascuti si ultimii, probabil datorita acestei mai putin definite pozitii in interiorul familiei.

Fratii mai mari servesc adeseori ca un inlocuitor al parintilor si pot avea temporar rol de tovarasi de joaca, profesori, confidenti in relatiile cu fratii mai mici. Ei reprezinta modele de sex-rol, modele de comportament sau de personalitate pentru cei mai mici, stabilind un exemplu de caracter si comportament,  reprezentat prin tipul de personalitate afisat.

Aceste roluri ii ajuta sa se simt folositori, acceptati si admirati din cauza grijii pe care o acorda fratilor mai tineri, aceasta adauga apreciere si sens propriului sentiment al valorii de sine. Multi adolescenti invata roluri si responsabilitati  de adult prin a avea grija de fratii si surorile mai tinere in timp ce cresc.

O relatie fraternala placuta poate contribui la a da fratilor mai mici sentimentul securitatii, al apartenentei si al acceptarii. Relatiile ostile, de respingere, pot crea sentimente adanc inradacinate de anxietate, insecuritate. Fratii intre ei intretin relatii de tovarasie, prietenie si isi intalnesc nevoile de afectiune ale unuia pentru celalalt, sunt capabili de a se ajuta unul pe altul cand au probleme, isi impartasesc multe experiente, aceasta demonstrand caracterul formativ al relatiei fraternale.Tot in fratrie se formeaza si modalitatea de a fi altruist, de a lua in consideratie sentimentele si dorintele altuia si de a fi de acord cu diferentele interindividuale.

Totusi trebuie mentionat si faptul ca in cadrul acestei relatii apar si conflicte, tensiuni, mai ales atunci cand spatiul interfraternal este mic si cand exista probleme legate de comunicare. Relatiile dintre frati tind sa fie mai conflictuale in timpul adolescentei timpurii decat mai tarziu. In acest caz, grupul primar nu poate functiona ca un sistem dinamic, deschis si atunci, in locul flexibilitatii si dinamismului, intalnim comportamente repetitive rigide, diviziune rigida a rolurilor si ingustarea scopurilor.

In copilaria mijlocie, fratii sunt in special importanti pentru ca ne ajuta sa invatam cum sa ne descurcam cu nevoile noastre de dependenta. Relatiile fraternale se constituie, de asemenea, ca un important mod de a invata cum sa rezolvam conflictele. Cand fratii si surorile se cearta, legaturile de sange si apropierea fizica ii obliga sa se vada unul pe celalalt in fiecare zi. Astfel, ei invata ca supararea nu inseamna neaparat sfarsitul relatiei lor si cauta sa negocieze termenii conflictului ajungandu-se, in cele din urma, la  o  solutie  acceptabila pentru fiecare din parti.

Aceste certuri fraternale ii invata, in special pe fratii mai mici, sa devina mai indemanatici in a percepe nevoile celorlalti, in a negocia pentru ceea ce vor sa obtina si sa faca compromisuri.

Astazi este acceptat printre specialisti faptul ca majoritatea tulburarilor psihologice sunt marcate de relatii conflictuale cu fratii si/sau parintii in copilaria timpurie, de aceea este important sa tinem seama de aceste legaturi atunci incercam rezolvarea situatiei conflictuale aparuta la un moment dat in viata unui om.

.