Archives for limbajul

Limbajul nostru cel de toate zilele

Ce este limbajul?

Pe scurt, mijlocul prin care ne exprimăm gândurile. El nu este, totuși, singurul mijloc, deși este cel mai important.
Folosirea limbajului implică două procese la fel de importante:
1. producerea – transpunerea efectivă a unui gând într-o propoziție;
2. înțelegerea- procesul prin care atașăm un înțeles sunetelor care formează cuvintele, urmată de combinarea cuvintelor pentru a forma o propoziție/frază și apoi extragerea înțelesului din ea.

Dacă luăm în considerare evoluția ontogenetică a omului, constatăm că limbajul este în strânsă unitate cu gândirea. La naștere și în perioada imediat următoare, copilul mic are o capacitate redusă de gândire, ca atare și limbajul este slab dezvoltat. Pe măsură ce copilul crește se produce i dezvoltarea și diversificarea limbajului cu toate formele sale: monolog, dialog, limbaj colocvial, scris și intern.

La nivelul personalității individului, limbajul este considerat un indicator cert al capacității intelectuale; se urmărește bogăția vocabularului, corectitudinea gramaticală, flexibilitatea gândirii, coerența, cursivitatea logică. În același timp, dovada înțelegerii, deci a funcționalității gândirii, nu se poate face decât prin intermediul verbalizării ideilor. De asemenea, prin intermediul cuvintelor putem determina pe cineva să se mire, să viseze, să mediteze, să se infurie, să se bucure, să se intristeze, etc…..adică putem modifica dispoziția persoanei respective.

Funcțiile limbajului:

1. Funcția expresiv-emoțională prin care se obiectivează trăirile unei persoane.
Pentru a încerca să ne explicăm puterea cuvintelor de a transmite emoții sau de a modifica starea emoțională a unei persoane, putem pleca de la urmatoarele premise:

-pentru a fi înteles, fiecărui cuvânt trebuie să îi fie asociată o imagine mentală;
– cuvintele trebuie să aibă aceeași semnificație atât pentru vorbitor, cât și pentru ascultător;
-în afară de sensul propriu-zis, cuvintele aduc o informație paralelă despre cel care le folosește: gradul de cultură, profesia, vârsta, sexul etc…cu cât mai bogat este vocabularul cuiva, cu atât este mai bogată experiența care poate fi transmisă.
daca un cuvânt se referă la o stare emoțională, pentru a fi înțeles el trebuie să fie asociat cu starea respectivă, dar această relație poate fi parcursă și în sens invers;
-limbajul este influențat de gândire, dar și gândirea de limbaj; pentru a proba aceasta, vă propun un exercițiu simplu:

Pasul 1: căutați între cuvintele pe care le folosiți foarte des unul care conține o judecată negativă despre un anume obiect/situație.
Pasul 2: înlocuiți acel cuvânt cu unul cu semnficație pozitiva referitor la acelasi obiect/situatie; procesul de tranziție de la gândirea negativă la cea pozitiva durează în medie 7-10 zile, deci persistați în obiceiul de a înlocui cuvintele negative;
Pasul 3: înlocuiți cuvântul pozitiv cu unul entuziast, exagerat de pozitiv. Veți constata că schimbarea vocabularului prin înlocuirea cuvintelor negative cu cele pozitive va induce o schimbare a felului de a gândi și implicit a dispoziției din ziua respectivă.

2.Funcția conativă – prin care se exercită influența asupra celor din jur ( intervenție promptă, cu formule concise și energice).

3.Funcția referențială– prin care cuvintele desemnează conținutul activității de cunoaștere.

Tulburarile de limbaj cele mai frecvente:

a. Tulburări ale vocii: afonia, disfonia, fonastenia
b. Tulburări de ritm și fluență: tahilalie, bradilalie, balbaiala, logonevroza, aftongie.
c. Tulburări de pronunție: dislalie, rinolalie, dizartria.
d. Tulburări ale limbajului citit-scris: alexie, dislexie, agrafie, disgrafie.
e. Tulburări polimorfe: alalia, afazia
f. Tulburări de dezvoltare: mutism, întârziere în dezvoltarea limbajului.

.