Ce este limbajul?
Pe scurt, mijlocul prin care ne exprimam gandurile. El nu este totusi singurul mijloc, desi este cel mai important.
Folosirea limbajului implica doua procese la fel de importante:
1. producerea – transpunerea efectiva a unui gand intr-o propozitie;
2. intelegerea- procesul prin care atasam un inteles sunetelor care formeaza cuvintele, urmata de combinarea cuvintelor pentru a forma o propozitie/fraza si apoi extragerea intelesului din ea.
Daca luam in considerare evolutia ontogenetica a omului, constatam ca limbajul este in stransa unitate cu gandirea. La nastere si in perioada imediat urmatoare, copilul mic are o capacitate redusa de gandire, ca atare si limbajul este slab dezvoltat. Pe masura ce copilul creste se produce si dezvoltarea si diversificarea limbajului cu toate formele sale: monolog, dialog, limbaj colocvial, scris si intern.
La nivelul personalitatii individului , limbajul este considerat un indicator cert al capacitatii intelectuale; se urmareste bogatia vocabularului, corectitudinea gramaticala, flexibilitatea gandirii, coerenta, cursivitatea logica. In acelasi timp, dovada intelegerii, deci a functionalitatii gandirii, nu se poate face decat prin intermediul verbalizarii ideilor. De asemenea, prin intermediul cuvintelor putem determina pe cineva sa se mire, sa viseze, sa mediteze, sa se infurie, sa se bucure, sa se intristeze, etc…..adica putem modifica dispozitia persoanei respective.
Functiile limbajului:
1. Functia expresiv-emotionala- prin care se obiectiveaza trairile unei persoane.
Pentru a incerca sa ne explicam puterea cuvintelor de a transmite emotii sau de a modifica starea emotionala a unei persoane, putem pleca de la urmatoarele premise:
-pentru a fi inteles, fiecarui cuvant trebuie sa ii fie asociat o imagine mentala;
- cuvintele trebuie sa aiba aceeasi semnificatie pentru vorbitor cat si pentru ascultator;
-in afara de sensul propriu-zis, cuvintele aduc o informatie paralela despre cel care le foloseste: gradul de cultura, profesia, varsta, sexul etc…cu cat mai bogat este vocabularul cuiva, cu atat este mai bogata experienta care poate fi transmisa.
- daca un cuvant se refera la o stare emotionala, pentru a fi inteles el trebuie sa fie asociat cu starea respectiva, dar aceasta relatie poate fi parcursa si in sens invers;
-limbajul este influentat de gandire, dar si gandirea de limbaj; pentru aproba aceasta, va propun un exercitiu simplu:
Pasul 1: cautati intre cuvintele pe care le folositi foarte des unul care contine o judecata negativa despre un anume obiect/situatie.
Pasul 2: inlocuiti acel cuvant cu unul cu semnficatie pozitiva referitor la acelasi obiect/situatie; procesul de tranzitie de la gandirea negativa la cea pozitiva dureaza in medie 7-10 zile, deci persistati in obiceiul de a inlocui cuvintele negative;
Pasul 3: Inlocuiti cuvantul pozitiv cu unul entuziast, exagerat de pozitiv. Veti constata ca schimbarea vocabularului prin inlocuirea cuvintelor negative cu cele pozitive va induce o schimbare a felului de a gandi si implicit a dispozitiei din ziua respectiva.
2.Functia conativa – prin care se exercita influenta asupra celor din jur; limbajul este de interventie prompta, cu formule concise si energice.
3.Functia referentiala- prin care cuvintele desemneaza continutul activitatii de cunoastere.
Tulburarile de limbaj cele mai frecvente:
a. Tulburari ale vocii: afonia, disfonia, fonastenia
b. Tulburari de ritm si fluenta: tahilalie, bradilalie, balbaiala, logonevroza, aftongie.
c. Tulburari de pronuntie: dislalie, rinolalie, dizartria.
d. Tulburari ale limbajuui citit-scris: alexie, dislexie, agrafie, disgrafie.
e. Tulburari polimorfe: alalia, afazia
f. Tulburari de dezvoltare: mutism, intarziere in dezvoltarea limbajului.